Soiurile de viță de vie interzise ajung în Parlamentul European. Strasbourg, octombrie 2025.

Cu ocazia sesiunii parlamentare din 20-23 octombrie 2025, Parlamentul European de la Strasbourg a găzduit o întâlnire excepțională dedicată soiurilor de viță de vie așa-numite „interzise” — Clinton, Isabelle, Noah, Othello, Jacquez și Herbemont — precum și soiurilor hibride rezistente (sau PIWI).

Organizată la inițiativa deputatului european Éric Sargiacomo, cu sprijinul Cristinei Guarda, Esther Herranz García și André Franqueira Rodrigues, această întâlnire a reunit viticultori, cercetători și reprezentanți ai sectorului din mai multe țări europene. Toți au susținut ideea că aceste soiuri de viță de vie, interzise pe nedrept de aproape un secol, ar putea constitui astăzi un levier concret pentru tranziția ecologică și agricolă.

Faceți clic pentru a viziona videoclipul:

O dezbatere în centrul reformei „Pachetului vinuri”

Această discuție se înscrie într-un context politic major: reforma „Pachetului vinuri” și pregătirea Politicii agricole comune (PAC) 2027.

Deputații europeni Éric Sargiacomo și Chloé Ridel, însoțiți de parteneri italieni și portughezi, s-au consultat pentru a elabora un amendament european care să autorizeze din nou cele șase soiuri de struguri interzise. Acest amendament va fi supus votului Parlamentului European pe 5 noiembrie 2025, în cadrul negocierilor privind PAC.

Obiectivul: ridicarea unei interdicții instituite în 1934, considerată astăzi nefondată din punct de vedere științific, și permiterea acestor vinuri să obțină o recunoaștere reglementară și comercială deplină. Dincolo de simbol, această evoluție ar marca o recunoaștere politică a potențialului agronomic și de mediu al acestor soiuri rezistente:

reducerea utilizării pesticidelor;

adaptarea la schimbările climatice;

conservarea biodiversității viticole.

De la Cévennes la Strasbourg, aceeași luptă

Prezența la Strasbourg a reprezentanților IGP Cévennes, salutată de Departamentul Lozère, a conferit acestei întâlniri o puternică dimensiune teritorială. De mai mulți ani, această denumire de origine protejată luptă pentru reabilitarea celor șase soiuri de viță de vie interzise, care au modelat identitatea viticolă și culturală a regiunii Cévennes.

În ciuda unei interdicții de aproape un secol, urmele lor persistă: în grădinile și pe zidurile de piatră ale fermelor din Cévennes, viile de Clinton, Isabelle sau Jacquez amintesc de o viticultură populară, rezistentă și înrădăcinată.

Viticultorul Lilian Bauchet, președintele asociației Vitis Batardus Liberata www.vitisbatardusliberata.org, a reamintit deputaților europeni că ridicarea interdicției va fi doar un prim pas. Vița de vie hibridă se confruntă în continuare cu obstacole administrative și culturale, moștenite dintr-un secol de marginalizare.

În Franța, suprafața cultivată cu hibrizi a scăzut de la 400 000 de hectare în anii 1950 la mai puțin de 10 000 de hectare în prezent.

Asociația, care numără peste 170 de membri, militează pentru readucerea viței de vie hibride în centrul tranziției viticole, convinsă că aceasta poate contribui la ieșirea durabilă a sectorului din dependența de produsele fitosanitare.

O conștientizare politică și culturală

Discuțiile de la Strasbourg reflectă o schimbare profundă a mentalităților. Sprijinul comun al lui Éric Sargiacomo, Chloé Ridel și omologii lor europeni arată că problema depășește acum cadrul militant: ea se înscrie într-o dinamică europeană de reconquista agricolă, patrimonială și ecologică.

Întâlnirea s-a încheiat cu o degustare animată de Aude Rebourcet-Rigourd, care a demonstrat că vinurile obținute din aceste soiuri de struguri interzise mult timp nu au nimic de invidiat vinurilor tradiționale.